Ţinând cont de evoluţiile politice, economice şi sociale şi dorind, în acelaşi timp, să răspundă aspiraţiilor europenilor, şefii de stat şi de guvern au decis asupra unor noi reguli referitoare la amploarea şi modalităţile acţiunii viitoare a Uniunii. Acestea au fost obiectivele și factorii premergători care au dus la semnarea Tratatului de la Lisabona la 13 decembrie 2007. Procesul de ratificare a tratatului suferise un blocaj, acesta neintrând în vigoare la 1 ianuarie 2009, după cum este stipulat în prima parte a articolului 6 din Tratat. Este de menționat faptul că membri ai grupurilor politice din Parlamentul European (europarlamentari), dar și state în parte și-au exprimat dezacordul asupra tratatului dat. Ultimul stat care a depus instrumentul de ratificare este Cehia.

La Consiliul European de la Bruxelles, liderii UE au convenit să acorde Republicii Cehe o derogare de la Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, la fel ca şi în cazul Poloniei şi al Regatului Unit. Preşedintele Cehiei, Václav Klaus, a semnat Tratatul după ce Curtea Constituţională a declarat că dispoziţiile sale nu intră în contradicţie cu prevederile Constituţiei cehe.  În consecinţă, Tratatul ar putea intra în vigoare cel mai devreme în luna decembrie.

Respectiv, suntem în prezența unui puzzle complet, odată cu semnarea sa de către preşedintele ceh, Václav Klaus. Republica Cehă urmează să-şi depună instrumentele de ratificare în Italia – statul depozitar al acestora. Dacă depunerea se va face în cursul lunii noiembrie, în conformitate cu articolul 6 al Tratatului de la Lisabona, Tratatul va intra în vigoare la 1 decembrie sau mai bine zis, prima zi a lunii care urmează depunerii instrumentului de ratificare de către statul semnatar care îndeplineşte ultimul această formalitate. Preşedinţia suedeză ar putea convoca un summit european pentru a pregăti punerea în aplicare a Tratatului.

Ce aduce nou Tratatul de la Lisabona?

Despărțirea unei națiuni face și mai mult, ca națiunea să fie nedespărțită. Asta este apotema aplicabilă și relațiilor consularo-diplomatice dintre Republica Moldova și România.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, s-a făcut necesar, ca conform tratatelor de din pilonul I al UE, România să introducă regimul de vize pentru cetățenii din Republica Moldova, care pînă la intrarea României în UE nu a existat. Din start au apărut probleme serioase de ordin administrativo-tehnic în ceea ce ține de eliberarea vizelor pentru cetățenii RM cauzate de fluxul mare al cererilor de obținere a vizei adresate către consulat. Din aceste cauze, în 2007 s-a constatat o reducere cu 30 % a intrărilor în România a cetățenilor RM, în coraport cu ante perioada introducerii vizelor, ce sugera faptul că prin modul de funcționare a sistemului consular al României la acel moment s-a îngrădit circulația liberă a cetățenilor moldoveni în România (intrări în 2006 – 1.5 mln. Intrări, intrări în 2007 – 780000 intrări). Ca rezultat MAE al României a ajustat cadrul normativ pentru relațiile consulare cu RM, precum și a creat condiții tehnico-administrative ca consulatul României la Chișinău să poată emite pînă la 600 de vize.
Odată cu evoluția relațiilor bilaterale, moldo-române, de la data de 7 aprilie 2009, cînd României i s-a introdus regim de vize nejustificat și discriminatoriu, care nu s-ar încadra benefic pentru RM, ca stat cu deziderate de aderare la UE, în cadrul politicii sale de vecinătate cu UE, precum și a relațiilor bilaterale cu România, ca stat membru al UE. Adițional pe lângă regimul de vize, ca element de politică de vecinătate s-a creat și o modalitate și procedură complicată și practic irealizabilă de obținere a vizelor pentru cetățenii români. Pentru obținerea unei vize pentru RM, conform condițiilor impuse de MAE al RM de după 7 aprilie, cetățeanul român trebuie să aplice pentru viză în baza invitației de la MAI al RM, plus taxa pentru viză (60 Euro) și alte elemente de procedură. MAE al României a afirmat că nu va aplica măsuri de răspuns versus acțiunile Republicii Moldova în domeniul sistemului consular și nu numai (cazul declarării ambasadorului României în RM, persona non-grata). 

Pe data de 12 iunie a.c. Serviciul Proteciei Civile și Situațiilor Excepționale, va organiza în conformitate cu Planul de pregătire în domeniul protecției civile a Republicii Moldova, controlul complex al sistemului automatizat de înștiințare centralizat al Republicii Moldova.
Principala destinație a sistemului constă în alertarea populației în caz de un eventual pericol cum ar fi accidente chimice, radiative, calamitățile naturale.
Administrația publică locală atenționează populația că pe parcursul efectuării controlului vor fi incluse sirenele stradale, acesta fiind un semnal al protecției civile care înseamnă Atenie tuturor!.
În acest context rugăm șefii instituțiilor curative, școlare și preșcolare, factorii de decizie ai administrației publice locale că pe parcursul desfășurării evenimentului pe teritoriul raionului (municipiului) să asigure păstrarea calmului în cadrul acestor instituții  și să-și continue activitatea cotidiană. O zi bună

Preluat de pe  Sluhhov.net

După datele oferite de către aparatul Parlamentului European, locurile în parlament vor fi distribuite după cum urmează:

-EPP-ED – 263 – 273;

-ALDE – 78 – 84;

-PES – 155-165 ;

-GUE/NGL – 33-37;

-UEN – 33-37;

-IND/DEM – 15-19;

-alții – 83-89;

În România pe I loc este PSD-ul si PNL-ul cu cîte 3o %, după care urmează PNL-ul cu circa 17 %,  după care UDMR-ul cu 8,9%, PRM – 7,2 %, Băsescu Elena – 3,5 % (bun rezultat, pentru ea), si altii 2 cu mai putin de 1 %.